SINDROMUL EPUIZARII

Va cuprinde o stare de agitație apasatoare, nervozitate, iritabilitate și oboseală?

Simtiti ca jobul dumneavoasta nu va mai satisfice?

Dimineața va treziti şi va simtiti deja obositi gandindu-va ca trebuie sa incepeti o noua zi de munca? Va simtiti excesiv de obosit?

E posibil sa suferiti de sindromul epuizarii…

În aproape fiecare sector și grup profesional al societatii noastre poate fi vizibil "Sindromul epuizarii", care intr-un timp foarte scurt a capatat statutul de boala epidemica invizibila. ‘’Sindromul epuizarii’’, o sintagma pe care o folosim destul de des in conversatiile zilnice este, de fapt, un subiect care a intrat in literatura de psihologie în anii 1970.

Definiția generală a acestui concept este dupa cum urmeaza: " Din cauza jobului, persoana care este expusa în mod constant unor emoții intense și are contact direct cu un numar crescut de oameni, poate dezvolta sentimente de oboseala fizica prelungita, neputință și disperare; acest sindrom este determinat de o atitudine negativa fata de job, viața și persoanele cu care intra in contact.

Dezvoltarea tehnologiei modern a avut ca scop usurarea muncii de zi cu zi,  dar trebuie sa fim constienti ca folosirea şi controlarea mailului 7 zile pe saptamana, 24 de ore pe zi, duce la o dependenta impusa. Din cauza competitiei si a tempo-ului alert de munca, programul de lucru devine interminabil şi astfel maratonul inceput in anii facultatii nu se sfarseste, ba din contra, capata noi dimensiuni. Aceste situatii se manifesta diferit de la individ la individ, şi astfel in functie de rezistenta psihica şi fizica, unii oameni sunt mai expusi decat altii la ‘’sindromul epuizarii’’. Persoanele perfectioniste, cu idealuri marete, cei pentru care conteaza prea mult parerea celor din jur si care nu considera ‘’NU’’ drept raspuns, sunt mult mai dispusi la aceasta afectiune.

Acest sindrom nu se instaleaza dintr-o data, ci treptat, manifestandu-se pe trei niveluri: fizic, psihologic şi comportamental.

Simptomele fizice: oboseala, epuizare, durere de cap, tulburari de somn. Pe termen lung, pot aparea frisoane, scaderea rezistentei la infectii, pierdere sau luare in greutate, dureri de muschi si infectii intestinale, tensiune marita, colesterol negativ ridicat şi boli de piele.

Printre simptomele psihologice se numara stari de nervi şi frustrare, irascibilitate, stare de neliniste nemotivata, lipsa de incredere in fortele proprii, deznadejde, pesimism, lipsa de interes fata de familie si cei din jur, depresie, stare de vinovatie şi dorinta de a renunta la locul de munca.

Din punct de vedere comportamental, simptomele sunt mult mai vizibile pentru cei din jur. Printre acestea se numara neatentia, uitarea, conflictele cu familia, nevoia de a plange fara motiv, crize de nervi bruşte, dorinta de a ramane singur, comiterea de greseli dese, intarziere la munca etc.

Daca dumneavoastra sau unul apropiatii dumneavoastra manifesta astfel de simptome, se recomanda prezentarea la un psiholog.  Cu totii trecem prin perioade grele, dar cu putin ajutor putem depasi mai usor astfel de perioade.

Sa nu uitam ca nimic nu este mai presus de sanatatea noastra fizica si psihica!

Cu ganduri bune,

Anamaria